|
|
||
|
Vezi și:BARĂ,
SĂGEATĂ,
JETELĂ,
GURĂ,
ESTUAR
... Mai multe din DEX...
GURA (A UNUI FLUVIU) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru GURA (A UNUI FLUVIU)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru GURA (A UNUI FLUVIU). Vasile Alecsandri - Un salon din Iași ... Vasile Alecsandri - Un salon din Iaşi Un salon din Iași de Vasile Alecsandri Fragment Scenele următoare se petrec într-un salon elegant, mare, împodobit cu tot luxul parizian. Lumina aurită a policandrelor de bronz se revarsă pe deosebite grupe de dame și cavaleri ... dintr-aceste trei grații este înconjuÂrată detineri eleganți ce flutură cu uimire împrejurul lor. DAMA DE PE CANAPEA: Frumoasă melodie!... Ce arie-i asta? UN CAVALER SPÂN: Un solo din Trovatore . DAMA DE LA CLAVIR: Te înșeli, domnul meu, că-i o romanță nouă ce mi-a dedicat mie domnul X ... cunoscut ca un mare amator de cai, și nu-mi închipuiesc ce relație poate fi între călărie și arta muzicală. DAMA DE LA CLAVIR (zâmbind) : Un om cu gust iubește tot ce e frumos, încântător și armonios; prin urmare, domnul X poate fi și bun călăreț, și muzic de talent, precum ... la vânat și adormind sub un copac, a avut un vis foarte poetic... I s-a părut că se găsește într-un câmp acoperit cu flori de margărite și că a văzut deodată pe una din acele flori crescând și prefăcându-se într-o ființă ... Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră ... stea terestră Privind o stea terestră de Dimitrie Anghel Publicată în Tribuna [Arad], XV, 267, 6 [19] dec. 1911, p. 214. Am în fața mea un glob terestru. Un albastru uniform spune imensul oceanelor, marea împărăție a apelor, nemărginirea mișcătoare care nu-și mai află astîmpăr, fluidul element ce predomnește asupra uscaturilor ... învățat și pe care îl găsesc mai sonor și mai apt de a se exprima, cum o fac și eu ?... Viața curge ca un fluviu imens și noi suntem viața. Imensul fluviu are însă două maluri și mulți dintre cei ce ne-a aruncat întîmplarea pe infima noastră bucată de pămînt, ce-o văd zugrăvită ... ce valuri au trecut peste mine, nu simt decît înfățișarea firului de nisip și a cimentului întîmplător care m-a făcut un tot. Iubesc dar albia peste care curge vremea, iubesc patul unde m-am aciuiat, iubesc firul de nisip care m-a legat pe ... căreia îi dă necurmat asalt nemărginitul apelor albastre, oare nu cată el ironic la mine văzîndu-mă privind cu nespusă duioșie dunga neagră pe care un ... ... cît ținea ziua, însemîndu-și pretutindeni locul pe unde se așeza cu albe constelații, singură însă își mai aducea aminte și nu voia cu nici un chip pe noul venit ce se mutase într-o dimineață în primitoarea casă a răposatului ei prieten și stăpîn, conul Tudorachi. Un instinct obscur îi spunea ei, se vede, că noul venit în casa lor nu e decît un parazit, și așa fiind, mai tare la suflet și mai mîndru poate ca cei ce-l înconjurau, rămase rece la toate foile de salată suplimentară ... cernut de o brumă timpurie, mîhnita volatilă încerca să se reîntoarcă în pădurile-i virgine, cerca să se viseze pe o creangă mlădioasă arcuită peste un fluviu uriaș, revedea în somnolența ei infimele bărci mînate de oameni negri ca noaptea, ridicîndu-și licăritoarele vîsle în aer, retrăia cu amintirea auzului stridentele glasuri ... neastîmpăratele aripi ce mutau umbrele din loc, luîndu-și zborul, — și ofta prelung, deschizîndu-și arare licăritorul iris de aur subt greaua pleoapă... Într-un amurg însă, cum adormise pe un ram al candelabrului, o lumină vie îl făcu să se deștepte și ... Ion Luca Caragiale - Termitele... ... La Rochelle, palatul prefecturii și toate locuințele dimprejur au fost prăpădite. Acolo nu mai erau oamenii stăpâni, erau stăpâne termitele. Nu mai putea pune omul un proțap, ori lăsa o scândură pe brazdă, în grădină, că a doua ori a treia zi erau nimicite. Proptelele dela copăcei ... Termitele ajunseseră la cartoanele arhivei prin lemnărie; pe urmă mâncaseră hârtiile administrative, respectând, ca după obiceiul lor, foile de deasupra și muchiile filelor; așa că un carton, care era înăuntru plin de tărâțe, produse de dejecțiunile acelor gângănii, părea pe dinafară întreg ca și cum ar fi conținut dosarele neatinse. Lemnul ... groasă de stejar vechiu; un impiegat alunecând pe scară, dă ă se proptească în mână, și-i intră jumătate brațul în bârna aceea ca într'un mărăciniș. Numaidecât s'a cercetat și răzuit bârna în mai multe părți și s'a văzut că nu rămăsese decât pe ... promptitudine de operație, trebue pornit, subt o presiune considerabilă, leacul mântuitor până în adâncul răului. Poate primele încercări să nu izbutească deplin; poate că, nimicind un cuib două ici-colo, să te pomenești că se ivesc mai multe în alte părți. Nu trebue ... Alexandru Vlahuță - Triumful așteptării ... vrăjmașa lumii ură Întunece-i viața în beznă de minciuni! Copiii lui închidă-l în casa de nebuni! Lovească-l orice mână! hulească-l orice gură!... El simte cum îi crește din inimă o floare Cu-atât mai luminoasă, cu cât mai mult îl doare. Te-ai întrebat vrodată din ce ... piatră lovește răbdător, Strop după strop, s-o spargă... Drum greu a fost... Dar... iată! În valuri de lumină, chemat de dorul mării, Un fluviu ... tutun, Ori plutește-n trâmbe albe peste câmpuri de bătaie Fumul sângelui și-al morții, Fumul gurilor de tun... Alteori, din mari dezastre izvorăște ca un fluviu, Dar cu aceeași nepăsare îl primește cerul trist: Din incendiile Romei, Din Stambul Sau din Vezuviu, Din altarele lui Buda sau din templele lui Crist ... pe treptele de marmur să coboare Dumnezeu... Fum! Învăluie pământul ca să-l apere de soare. Fum! Cu-ncetul ne cuprinde și ne strânge ca un Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi ... care tu nu ai luat parte închipuiește-ți ( dar din ce) interiorul unor nesfârșite ademeniri o peșteră săpată adânc în aerul umed pulsând în-afară un lift cu apă oprit între stații uneori o mână albă înflorind deasupra mormintelor dar nu-avem timp să mergem mai departe vezi un deal o potecă albă șerpuitoare o uliță două răsucite-ntr-un călcâi de rouă o piatră ușoară o fântână de seară o frunză un cal un câine un pom o pasăre-n zbor tăind ochiul ușor un om ( ai grijă) ooo UN ooo UN ooo UN gata AJUNGE ești LIBER să ȘTII liber (gândești) și-ți dă drumul la mână liber Liber liber prin viața toată 3. ca frunza arțarului la ... la capăt covoare ale muțeniei dezmiardă zorii capricii repetabile mass-turbări imperfecte între două apusuri trece gloria acestei lumi între două răsărituri muncă și somn un zaț enorm de mulțumire freamătă pe bulevardul victorie efluvii genetice din bantustanele îndestulării (bogată complexă și diversă este fresca sub care ni se înfățișează realitatea ... și biserica satului) mai la dreapta (disfuncționalități ale memoriei regresive) centrul de greutate la 2 m sub pământ înaintez hotărât pătrund adânc în lama oglinzii ... ... o răscoală, Cugeta Semiramide prin dumbrăvile răcori. Acel rege  o lume-n mâna-i  schimbătoarea lui gândire La o lume dă viață, la un secol fericire  Din portalele-i de aur ca un soare răsărea, Dar puternica lui ură era secol de urgie; Ce-i lipsea lui oare-n lume chiar ca Dumnezeu să fie? Ar fi fost ... o grozavă măreție, Au zidit munte pe munte în antica lui trufie, Le-a-mbrăcat cu-argint ca-n soare să lucească într-un lanț Și să pară răsărită din visările pustiei, Din nisipuri argintoase în mișcarea vijeliei, Ca un vis al mării sfinte, reflectat de cerul cald Ș-aruncat în depărtare... Colo se ridic trufașe Și eterne ca și moartea piramidele-uriașe, Racle ce ... antică sus în frunte-i turnul maur. Magul priivea pe gânduri în oglinda lui de aur, Unde-a cerului mii stele ca-ntr-un centru se adun. El în mic privește-acolo căile lor tăinuite Și c-un ac el zugrăvește cărărușile găsite  A aflat sâmburul lumii, tot ce-i drept, frumos și bun. Și se poate ca spre răul ... Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deșertăciunilor) ... o răscoală, Cugeta Semiramide prin dumbrăvile răcori. Acel rege  o lume-n mâna-i  schimbătoarea lui gândire La o lume dă viață, la un secol fericire  Din portalele-i de aur ca un soare răsărea, Dar puternica lui ură era secol de urgie; Ce-i lipsea lui oare-n lume chiar ca Dumnezeu să fie? Ar fi fost ... o grozavă măreție, Au zidit munte pe munte în antica lui trufie, Le-a-mbrăcat cu-argint ca-n soare să lucească într-un lanț Și să pară răsărită din visările pustiei, Din nisipuri argintoase în mișcarea vijeliei, Ca un vis al mării sfinte, reflectat de cerul cald Ș-aruncat în depărtare... Colo se ridic trufașe Și eterne ca și moartea piramidele-uriașe, Racle ce ... antică sus în frunte-i turnul maur. Magul priivea pe gânduri în oglinda lui de aur, Unde-a cerului mii stele ca-ntr-un centru se adun. El în mic privește-acolo căile lor tăinuite Și c-un ac el zugrăvește cărărușile găsite  A aflat sâmburul lumii, tot ce-i drept, frumos și bun. Și se poate ca spre răul ... Mihai Eminescu - Odin și poetul ... locuit-o ei.  ,,Lasă-i pustiei, cine-ar fi crezut C-atât de mizerabilă a deveni. Semința cea din zei născută". Dar un bătrân ce sta-ntr-un colț de masă Ridică cupa lui cu mied:  ,,Ascultă, Nu mi-i ști spune ce mai face țara Ce Dacia se numea  regatul ... ah! să pot uita Fierea cu care ei m-au adăpat În lume. Cine-ar fi știut Că-n fundul mării tu trăiești, copilă, Ca un mărgăritar, topit din visul Mării întregi, Și nu te temi că aurul din plete-ți Se va topi în stele  și că păru-ți ... glasul tău Va-ndulci vecinicia cea amară A mării!"  Măgulitor, ea zice, Ș-o roză ea lasă pe a mea gură, Cu tânăr miros  roza gurei sale.  Frumoasă ești, ca să găsesc cuvinte Spre-a îndulci ochii tăi mari albaștri, Sufletul tău ... aur, L-aș presăra-n cărarea ca de neauă: O închinare l-a tale picioare Mici, dulci și albe. O, Odin, Pune-i un ... Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă ... era proză, deși proză bonomă ― el [o] iubea pentru că era frumoasă, de o nobilă cuviință care-i impunea și pentru că-i dăruise un copil pe care-l iubea precum numai un om []își poate iubi copilul său. Iorgu era încă în epoca pantalonilor cu basma, un copil frumos și plăcut. Cu ochii albaștri ai mâni-sa și cu părul cel negru al tatâni-său, cu fața albă și gingașă de-ai ... trecea zi fără comedii. Dădaca lui era roaba Maria-țiganca, dar era clar cum că ea nu putea fi fiica tătâne-său. Ea era de-un boi mijlociu, dar părea naltă în trup pentru că era subțire. Cu păr negru și totdeauna pieptănat cu îngrijire și acoperit c-un bariz verde, ochii ei mari și sprâncenați aveau o nespusă dulceață. Buzele mici și subțirele se-ncrețeau de un fel de mândrie, rochia de lână verde cu piepții strânși îi da un fel de mlădioasă grație, pestelca era albă ca omătul, iară mânecele totdeauna suflecate trădau niște brațe de alabastru. Pe piept cădeau șiruri de hurmuz sur ... ca argintul, și-și scoase din sânii* anteriului basmaua mare, neagră cu flori verzi, și tabachera [de] tinichea zugrăvită c-o turcoaică cu ciubucu-n ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GURA (A UNUI FLUVIU)Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru GURA (A UNUI FLUVIU). ... desparte pe judecători de avocați și de împricinați ; p . ext . locul din instanță unde pledează avocații . 4. Linie verticală sau orizontală care separă părți dintr - un text . 5. Prag de nisip situat sub apă , de obicei în fața gurii de vărsare a unui fluviu . 6. Val de mare care urcă o dată cu fluxul de la gura unui fluviu ... SĂGEÁTĂ , săgeți , s . f . 1. Vergea de lemn , cu un vârf ascuțit ( de fier , os , piatră ) la un capăt , iar la celălalt cu două aripioare înguste , folosită în trecut ( la unele populații și astăzi ) ca proiectil de vânătoare sau de luptă , aruncată dintr ... la țară , care sunt fixați cu capătul de jos în grinzile temeliei și cu cel de sus în grinzile acoperișului . 4. ( Mat . ) Distanța maximă dintre un arc de curbă și coarda care unește extremitățile lui . 5. ( Geogr . ; în sintagma ) Săgeată litorală = formă de acumulare marină la intrarea unui fluviu sau la gura de vărsare a unui fluviu în mare , care poate închide un golf , separând o lagună . 6. Compus : săgeata apei sau săgeata apelor = plantă erbacee acvatică cu frunze în formă de săgeată și cu flori albe cu ... ... JETÉLĂ , jetele , s . f . Dig care se construiește la intrarea într - un port maritim sau la gura unui fluviu ... a unei încăperi etc . , prin care intră , se introduce , se varsă , iese etc . ceva , prin care se stabilește o comunicație etc . Gura vasului . Gura cămășii . Gură ... ESTUÁR , estuare , s . n . Gură |
||